Despre Postul Crăciunului

Începând cu data de 14 noiembrie, crestinii ortodocşi se află, timp de 40 de zile, în perioada de post al Craciunului. Abia dupa aceste şase săptămâni de post si rugaciune, crestinii se pot bucura pe deplin de Nasterea Domnului. Acest post, care inchipuie ajunarea de 40 de zile a lui Moise, pe Muntele Sinai, in asteptarea primirii Tablelor Legii, precum si ajunarile patriarhilor Legii Vechi (Avraam, Isaac si Iacob), este rânduit de Biserica Ortodoxa pentru ca se cuvine sa fie asteptata cu post si rugaciune venirea lui Mesia, nascut din Sfanta Fecioara Maria. Aspectul cel mai important al acestei perioade nu este insa restrictia alimentara, cat incercarea de a fi mai ingaduitori cu ceilalti, de a face fapte bune si de a petrece mai multe clipe de interiorizare si rugaciune, pentru a primi asa cum se cuvine marea bucurie a Nasterii Domnului, spun călugarii de la Mănastirea Cozia. Scurtă istorie a postului Primele mentiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântari despre acest post, numit postul din luna a zecea. Dar la început, crestinii nu posteau toti in acelasi fel si acelasi numar de zile. Asa, de exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani, unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. Sinodul local din Constantinopol tinut in anul 1166 a uniformizat durata postului Nasterii Domnului in Bisericile Ortodoxe, hotarând ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, incepând de la 15 noiembrie. Daca insa ziua de 14 noiembrie, cand se lasa sec pentru Postul Craciunului, este miercuri sau vineri, atunci postul incepe chiar pe 14 noiembrie, iar sec se lasa pe 13 noiembrie. Marii conducatori spirituali au avut o deosebita incredere in puterea postului de a inbunatati nu numai starea fizica ci si puterea mentala. Pitagora cerea ucenicilor sai sa posteasca 40 de zile inainte de a fi initiati sustinand ca mintile lor puteau fi purificate si limpezite numai prin post pentru a putea intelege invataturile legate de secretele vietii. Deasemeni in orasul Alexandria din Egipt, considerat pe vremuri unul dintre centrele educationale ale lumii, ucenicii trebuiau sa posteasca 40 zile inainte de a studia cu maestrul lor. Postul de 40 de zile al lui Iisus reprezinta un real exemplu ce trebuie sa il urmam. Postul religios al Craciunului este practicat de mii de ani si face parte integranta din viata crestinului. In traditia crestina postul Craciunului ne purifica sufleteste si trupeste, ne intareste organismul, fiind astfel pregatiti pentru perioada de iarna. Dezlegări la peşte, vin şi ulei Postul Craciunului este un post de bucate mai usor, imbinat cu un riguros post de pacate, totul in folosul cresterii noastre spirituale. Acum sunt accesibile mai multe alimente, avand in vedere ca abia a trecut toamna si cele mai multe gospodine au umplut camarile cu zacusca sau alte alimente de acest gen. Afara de dezlegarea la peste si produse din peste se mai adaugă vinul si uleiul. Astfel, se pot manca peste şi preparate din peste in toate zilele de sambata si duminica cuprinse intre 21 noiembrie si 20 decembrie, inclusiv, pe 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (hram la Mănăstirea Turnu din Vâlcea), in zilele de praznuire a unor sfinti cu cinstire mai larga in toata lumea ortodoxa, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). Obiceiuri de Lăsatul Secului Apropiat ca dată de Filipii de Toamnă, începutul Postului Crăciunului este asociat în tradiţia populară cu o serie de acte rituale. Filipilor de Toamnă li se mai spune şi Drăgostitele, pentru că în aceste zile se îndrăgostesc lupii, iepurii şi alte animale, pentru împerechere.Ungerea cu usturoi a uşilor, a porţilor şi a ferestrelor, alungarea spiritelor rele prin zgomote şi împuşcături sunt câteva dintre acestea. Se mai obişnuieşte ca păsările sălbatice să fie hrănite cu resturi de la masa de Lăsatul Secului pentru a nu strica recoltele viitoare. Întoarcerea vaselor din casă cu gura în jos pentru a nu intra în ele spiritele rele, aflarea ursitei, a rodului holdelor şi vitelor în anul care urmează reprezintă, la rândul lor, obiceiuri din străbuni. Masa de Lăsatul Secului, foarte bogată în preparate, este atestată în toate zonele etnografice ale României. Dupa această perioadă de 40 de zile de post si rugaciune, crestinii se pot bucura pe deplin de sărbătoarea Nasterea Domnului - 25 decembrie. Prof. dr. Florin Epure